Comuna Suceveni, situată în nordul județului Galați, la 80 km de municipiul Galați, are o suprafață totală de 7032 ha, din care 340 ha sunt intravilan și 6692 ha extravilan. Populația comunei este de 2225 locuitori, repartizați în 875 gospodării și 1045 locuințe. În comună funcționează 2 grădinițe și 2 școli, iar administrația locală include localitățile Suceveni și Rogojeni.
Principalele activități economice ale zonei sunt agricultura, cultura cerealelor și creșterea animalelor. Comuna se bucură de atracții turistice importante, cum ar fi ariile protejate Pădurea Poganești (40 ha) și Balta Leahu (80 ha), precum și baza arheologică Stoborani.
Printre evenimentele locale se numără hramurile localităților Suceveni (21 mai) și Rogojeni (8 noiembrie), sărbătorind Sfinții Împărați Constantin și Elena, respectiv Sfinții Mihail și Gavril.
Facilitățile pentru investitori includ posibilități de concesionare a terenurilor, investiții în agricultură, agroturism, piscicultură și livezi. De asemenea, există viile renumite din zona Dealul Bujorului.
Proiectele de investiții ale comunei includ alimentarea cu apă potabilă în Suceveni, amenajarea unui parc, construirea unui centru pentru persoane în vârstă și renovarea căminului cultural din Rogojeni.
Biblioteca
Biblioteca Comunală Suceveni a fost constituită în anul 1970, fiind amplasată în centrul satului, lângă Căminul Cultural, construit, după informaţiile noastre în 1950. Biblioteca Comunală este compusă din trei săli.
Renovată şi modernizată în anul 2008, Biblioteca Comunală Suceveni oferă servicii multiple. Biblioteca este dotată cu o sală Internet cu un număr de 5 calculatoare, o sală care cuprinde literatură şcolară şi universală, plus o sală cu cărţi din domeniile geografie, istorie, medicină, biologie, artă şi sport. Din anul 1983 şi până în prezent, fondul de carte a crescut de la un număr 6.057 documente la 9.555. În colaborare cu Căminul Cultural şi şcoala, Biblioteca Comunală a organizat în cadrul diverselor activităţi culturale, prezentări de carte, momente literare şi istorice.
Bibliotecari: Covrig Neculina, Mitrofan Elena, Covrig Nicoleta, Lefter Mariana
Bibliotecar: Savu Carmen Mihaela
Casa muzeu
Casa Muzeu, coordonată de Mariana CILICHIDREANU, situată între Şcoala Gimnazială ‘’Vasile Burlui’’ şi Biserică, înfiinţată în 1972, după câte se pare, deţine, conform inventarului făcut în decembrie 2012, un număr de 49 de obiecte cu o valoare de inventar de 6,31. Mircea Petrescu-Dâmboviţa, nota în ‘’Călătorie de cercetare arheologică în judeţul Covurlui: (24 Aprilie-14 Mai 1939): Extras’’, apărută la tipografia gălăţeană George Jorică în 1941, că în muzeul şcolii primare din Rogojeni se găsise un topor de luptă de piatră din Epoca bronzului, care a fost descoperit în malul moldovenesc al Prutului, la cotul Loitrei, în anul 1937, de către doi pescari, Costică Dumitrescu şI Hristache Stratulat. În afară de o serie de puncte menţionate, s-au întâlnit foarte multe movile, mai ales în şes, de-a lungul Prutului, Brateşului şi pârâului Gerului, movile dispuse în mai multe şiruri, unele cu dimensiuni apreciabile.
Școala Gimnazială Vasile Burlui
În existenţa şcolii din comuna Suceveni distingem patru etape:
- 1872-1898 şcoala cu patru despărţiri
- 1898 – 1927 şcoala cu cinci şi şase clase
- 1927- 1945 şcoala de 7 ani
- 1945-1948 gimnaziu cu 3 clase
- 1948- 1964 şcoala de 7 ani
- 1964- 1969 şcoala de 8 ni
- 1969- prezent şcoala de 10 ani.
Învăţătorul Gheorghe Munteanu, fără a avea vreo obligaţie legiferată, în 1902 înfiinţează teatrul sătesc din Chirileşti, la care au participat copii şi vârstnici.
În 1928 s-a început construcţia noului local al şcolii, încheiată la 1 septembrie 1933, prin predarea celor patru săli de clasă şi a unei cancelarii, antreprenorul construcţiei fiind la început Gh.Nicolau şi apoi Bumbeşteanu. În 1935 Prefectura a aprobat construirea aici a unei singure săli de clasă din cărămidă. Cu ajutorul unui comitet de construcţie, condus de directorul şcolii Aristide Dobrea, cel care a fost preţ de 19 ani pionul tuturor acţiunilor menite să ridice şcoala pe făgaşul ei adevărat, comitet din care mai făceau parte preotul Cheorpec, Gh.Iliuţă, Aftene Calapod, Hristache Burlui, Gh. Mîşlea, Gh. Dudu, Şt. Cazacu şi N.Gh.Mardare, într-un singur an se strâng de la locuitori 20.000 lei, la care se adaugă subvenţia Prefecturfii în valoare de 15.000, bani cu care se începe construcţia propriu-zisă, la 26 martie 1938 dându-se în folosinţă.
Primul detaşament de pinieri a luat fiinţă la Tudor Vladimirescu în 1950, având ca instructor superior pe Zamfira Roiniţă. În 1960, unitatea de pionieri primeşte numele ’’Olga Bancic’’.
Construcţia unui nou local de şcoală începe la data de 1 martie 1965 de brigada condusă de Anton Ciupitu şi s-a încheiat la 15 septembrie 1965. De construirea acestui local sunt legate numele preşedintelui Ion Mardare, a secretarului comitetului executiv din acea vreme, Ion Gh.Mitrofan, a directorului şcolii Emil Scurtu, a lui Gheorghe Nica, Gheorghe Baltă, Ilie Ion, Ilie Mircea, Tigelu Suvejanu, Ioan Sârbu, Elena Luca, Ioana Luca, profesori şi învăţători aici. Nici şcoala veche nu a fost neglijată, căci în 1952, printr-o colectă făcută la oamenii din sat, s-au adunat 5.000 kilograme grâu cu care s-a procurat tablă galvanizată şi s-au acoperit cele două săli construite în 1902. În 1968 şcoala a fost dotată şi cu un aparat de proiecţie de 16 mm, cu care s-au rulat filme documentare din diferite domenii de activitate.
